Enjoy the ride

Povesti

Acum ceva vreme, o prietena foarte buna mi-a povestit o intamplare. Mergand spre birou, a fost abordata de o femeie in varsta care a rugat-o sa o imprumute cu ceva bani. Nu mai stiu contextul, daca i se furase portofelul sau pur si simplu nu mai avea bani, nici nu conteaza. Astfel de intamplari sunt dese in Bucuresti, adica cineva sa te abordeze si sa-ti ceara bani pe diverse motive.
Prietena respectiva i-a dat, dar ceea ce e uimitor, e ca un timp mai tarziu, femeia cu pricina a asteptat-o pe strada, in acelasi loc unde se intalnisera, ca sa ii returneze banii. Am fost miscata de aceasta istorie. Si m-am gandit atunci, la alte situatii similare in care am fost pusa, uneori am trecut pe langa, alteori am ajutat fiind insa convinsa ca sunt escrocata. M-am gandit la resorturile morale care au facut o femeie simpla, sa astepte pe strada o necunoscuta pentru a returna un imprumut, pentru a fi corecta cu orice pret si chiar nejustificat de corecta in contextul "acceptiunii morale" de azi.

Astazi, in Dorobanti un tanar pe strada ne-a oprit cerand informatii cum sa iasa din Bucuresti. Intrand in vorba am aflat ca e de 3 zile pe drum (pe jos!!!), plecat din Maramures, ca a dormit 6 ore in 3 zile si merge la Sulina. Era debusolat, singur, infometat si inghetat. A refuzat banii pe care Mihai i-a oferit, apoi a acceptat si a intrat sa-si cumpere de mancare.

Si da, am privit cu suspiciune incidentul, "inca o schema", dar am avut convingerea, vazand ochii mandri si in lacrimi ai acestui baiat ca situatia era reala.
Si am inghetat gandindu-ma cum e, really cum e sa ajungi in Bucuresti, dintr-un sat din Maramures in Bucuresti, singur, fara bani, pe vremea asta in lumea de autisti care am devenit.

Si m-am intrebat, daca ai real nevoie de un ajutor, chiar si sa strigi sau sa spui, cine te aude? Cine te crede? A fost un dus rece, emotional, si mi-am adus aminte de toate acele momente cand am putut sa ajut sau sa trec pe langa. De cate ori o facem? De cate ori o faci?

Just a late night thought.

My best friend wedding

Sambata, cel mai bun prieten al meu s-a insurat. I-am promis ca n-o sa plang, nu m-am abtinut (dar nu m-a vazut) :).
Ma bucur enorm pentru el si Cristina, si vazand cat de fericiti, cat de indragostiti sunt, l-am iertat :))) ca a devenit om mare si serios si s-a asezat pana si el la casa lui!

Am vizualizat in acea seara, alaturi de ei o etapa emotionala, adevarat prelungita de adolescenta. Si fiind toata "echipa" acolo, ca in liceu, am simtit ca e ok, ca suntem aceiasi, inghetati intr-o poveste idilica de prietenie, desi ei baietii (si eu fata) un pic mai impliniti si ici colo incaruntiti, suntem aceiasi ca spirit, ca energie.

Le doresc tot binele din lume, casa de piatra si fericire!
Well, e asa ciudat.. sa constati ca au trecut 17-18 ani de cand suntem prieteni... wow!
ps - Ma bazez pe Cosmin, sa se abtina de la surprize :)))

Fast news

Am plonjat de cand am venit acasa int-o luna ianuarie plina, agitata si nebuna. Am incheiat saptamana trecuta al patrulea eveniment si al saselea proiect din ianuarie ceea ce trebuie sa spun ca e neobisnuit si total neasteptat in contextul macroeconomic si local dar si din perspectiva lunii ianuarie care de obicei e asa de linistita. Well, categoric e bine :)

Felicitari colegilor mei de pe metereze care au tinut steagul Roddia sus, cu un feedback excelent din partea clientilor!

Vom reveni cu detalii pe subiect, punctual! Deocamdata ne pregatim de o luna februarie la fel de agitata! And we love it!

Copywriter prietenos

Cautam copywriter prietenos, cu 2-3 ani de experienta, cu un portofoliu convingator de BTL (sau cel putin o pasiune la fel de convingatoare).

Asteptam pe adresa iulia.sirbu@roddia.ro: CV, portofoliu, un articol prin care candidatul s-ar prezenta pe blogul Roddia in cazul in care ar castiga job-ul (text + foto), si un concept de eveniment prin care i-am sarbatori B2C venirea la Roddia, daca am avea buget nelimitat :).

Conceptul trebuie sustinut prin cateva idei de activari, si o idée de key visual (desenat sau doar povestit). Succes! :)

New Year's Resolutions :)

Despre SMURD

Am urmarit cu interes, mersul lucrurilor, cred ca singurul lucru relevant, este acesta:

My way home

Astazi am ajuns in Bucuresti, unul mult mai insorit si mai calduros decat ma asteptam. Si da, e acasa, si mi-a fost dor.

In general, ultima zi de vacanta si drumul inapoi (in cazul nostru unul luuunnng) sunt doar o etapa de tranzitie, din vacanta acasa, in care doar zborurile la timp, bagajele care ajung unde trebuie si task-urile ce te asteapta deja acasa, preiau controlul.

De data asta, a fost altfel, ultima dimineata in Sri Lanka e si ultima amintire a vacantei mele, pe care imi doresc sa o pastrez exact asa, a fost dimineata la 5, cand gazdele ne-au batut in geam sa intrebe "omlette and coffee, or tea?" cu un mare zambet de parca a se trezi la 4 sa ne prepare micul dejun e cel mai normal lucru din lume.

Si aceasta ora, pe terasa inca in intuneric, savurand cafeaua, si mancand omleta srilankeza (incredibil de iute), cu cele doua gazde sporovaind vesele intre ele, cu rugaciunea din moschee pe fundal, apoi cu cea catolica (nu stiam ca exista si varianta crestina a rugaciunii din varf de biserica transmisa prin megafon), a fost ultima ora din Sri Lanka, perfect armonizata cu tot restul vacantei mele.

Am recitit acum cateva zile, impresiile lui Alex despre aceasta tara. Si mi se pare ca a surprins atat de bine ce inseamna Sri Lanka: http://notrails.info/My_Wandering/Entries/2011/1/12_East_by_North-East_(Sri_Lanka).html

Enjoy.

Carti de vacanta (si nu numai)

Am ales pentru aceasta vacanta un cocktail literar, cumva din teama ca nu cumva sa nu-mi placa o carte si sa n-am ce citi, dar cum mi-au placut toate, vi le recomand calduros, indiferent in ce context le veti citi:

Henry Miller - Colosul din Maroussi. E un jurnal de calatorie in Grecia, care se pare ca nu s-a schimbat prea mult din 1939 cand aceasta carte a fost scrisa. Sau cel putin, aceasta este impresia mea.

Elif Shafak - Cele patruzeci de legi ale iubirii. O carte frumoasa despre dervisii dansatori, despre sufisti si o introducere intr-o lume mistica islamica despre care stim prea putin. O poveste extrem de frumoasa.

Jonathan Franzen - Libertate. E prima carte pe care o citesc de acest autor (de altfel primita in dar) si mi-a placut foarte mult. Cum sunt destul de la inceput cu literatura americana, imi pare asemanator cu John Steinbeck ca tematica, dar categoric interesant.

Henry Miller - Plexus. E cea de-a doua carte din trilogia Rastignirea trandafirie, si mi-a placut la fel de mult ca prima (Sexus), dar clar e altceva ca evolutie si tematica. Loved it!

Herta Muller - Leaganul respiratiei. E wow, am povestea reala a vietii sasilor in lagarele rusesti, dupa 1949. E o lectie istorica si o poveste grea de viata, asa cum cred eu ca sunt toate cartile Hertei Muller.

Cele de business sunt in progress asa ca revin cu un post separat.

Sa aveti un weekend fantastic.

My Sri Lanka-Unawatuna

Marea e ca o supa calda, clara, cu alge, pestisori exotici si dopuri de plastic. Stam in Unawatuna, o statiune pe litoralul sudic, la oceanul Indian.

Pozele nu au nici o sansa sa surprinda frumusetea naturala a acestui loc, parca desprins dintr-o carte postala. Soarele arde chiar si la umbra, chiar si cand e innorat, evident asa se explica ca m-am ars cu toata crema cu protectie 50!

Ploua din cand in cand, in rafale calde, torentiale, pornite din senin, asa cum iti imaginezi ca ar trebui sa fie o ploaie tropicala. Si cand ploua cade curentul. De fapt curentul cade si fara ploaie.

Ne-a prins o astfel de ploaie pe drum, nu ne-am grabit ci ne-am continuat linistiti drumul leoarca fiind, in amuzamentul localnicilor aciuiti pe la terase. Mi-am dat seama ca nu am mai mers prin ploaie de cand eram copil.

Desi cea mai turistica zona din Sri Lanka, Unawatuna e departe de alte locuri pe care le-am vazut, similare ca tip, turism, etc. Sunt putine hoteluri/pensiuni, nici un club de noapte, cateva baruri pe plaja si restaurante. Abunda insa in cursuri de yoga, tratamente ayurveda si masaje si lectii de gatit. Imi place.

Imi mai place: ca am citit 5 carti in cele 5 zile de cand suntem aici, ceaiul ceylonez, cultivat in centrul tarii in Nuwara Elia e genial, la fel fructele de mare, lassie un fel de shake de fructe facut cu iaurt. Nu am vazut inca balenele.

Nu-mi place: poluarea cu plastic si pare ca nu exista un sistem de colectare a gunoiului national (ci doar in zonele turistice). Foarte trist.

Dimineata mi-am baut cafeaua cu o doamna din Zurich. Mi-a placut ca era singura in vacanta, admir oamenii care au curajul de a pleca peste mari si tari, in special femeile singure. Dupa schimbul de impresii despre Sri Lanka si alte tari din zona, m-a intrebat serios "chiar esti romanca sau doar locuiesti acolo?". Pe-asta nu am mai auzit-o!!! Mi- a explicat repede ca par prea alba si vorbesc prea bine engleza pentru o romanca. Sunt prea relaxata sa ma enervez si ii spun ca probabil confunda Romania cu o alta tara, o lamuresc ca suntem toti albi. Evident nu a fost niciodata in Romania, se risca din politete sa zica ca va merge in vacanta totusi. :))). Daca ma intreba si daca e o tara sigura, era pachetul complet.

Just some travel thoughts.